Mugur Mitroi, sustinator al medierii in tara si in strainatate

Publicat de
|

Mugur MitroiIncrezator in propriile forte, dornic sa deschida noi drumuri, Mugur Mitroi a imbratisat medierea imediat ce aceasta a patruns in Romania, pentru ca apoi sa nu se multumeasca doar cu aprecierile colegilor sai din urbea natala sau din tara, ci reusind sa-si gaseasca recunoasterea in intreaga lume.

Cecilia Caragea: Cred ca unul dintre cele mai interesante comunicate de presa despre mediere din ultima vreme va apartine. Ma refer la oferta dumneavoastra adresata primului ministru si presedintelui tarii de a media… coabitarea.
Mugur Mitroi: Pana acum nu am avut medieri in politica, dar puteti considera ca, in momentul in care am avut initiativa sa ne oferim serviciile de mediatori pentru cele doua institutii, am considerat ca e cazul sa ne facem remarcati din punctul de vedere al utilitatii noastre atat pe plan politic, cat si pe plan public, dat fiind faptul ca noi avem un background destul de serios si o experienta relativ mare, raportat nu numai la Romania, ci si la Europa.

Cecilia Caragea: Sa o luam insa cu inceputul… Sa vorbim despre tinerete, despre studii, despre cum ati ajuns la mediere.
Mugur Mitroi: Mi-a petrecut tineretea la Craiova, as putea spune ca sunt oltean get-beget, dar intamplarea a facut sa nu ma nasc la Craiova, ci la Iasi, ambii mei parinti fiind atunci in anul doi de facultate la Iasi. Anii de scoala, inclusiv studiile universitate, ca si primii ani de profesie mi i-am petrecut insa in Craiova.

Cecilia Caragea: Am inteles ca Centrul Pilot de Mediere a fost la Craiova si ati fost printre primii care l-au facut.
Mugur Mitroi: Am fost printre primele 17 persoane care au fost instruite in mediere.

Cecilia Caragea: Cum s-a intamplat de Craiova a fost locul unde s-a organizat acest Centru Pilot de Mediere?
Mugur Mitroi: In 2003, cand americanii au venit in Romania pentru a implementa ca profesie experimentala profesia de mediator, care acum deja are o oarecare traditie, nu au venit direct la Craiova. Ei au venit prima data la Bucuresti, unde a fost organizata o adunare generala a avocatilor din Baroul Bucuresti. Asa a inceput povestea… Dar, pe langa avocatii din Bucuresti, au fost prezenti la aceasta adunare si decanii barourilor din tara, printre care si decanul Baroului Dolj, unde eu eram avocat din 1994. Si, la aceasta adunare, decanul Baroului Dolj si-a aratat disponibilitatea de a organiza la Craiova acest Centru Pilot. Si uite-asa, in 2003, undeva in martie-aprilie, au venit americanii in Craiova, la Consiliul Judetean. Evident, in cadrul Baroului Dolj a fost pus un anunt de genul: Intalnire cu mediatorii americani. Daca doriti, sunteti asteptati la Consiliul Judetean in Sala Mare, pentru intalnirea cu acestia. Pe atunci, aveam noua ani de avocatura, adica exact perioada in care iti consolidezi cariera in profesia de avocat. In provincie, ca sa devii avocat recunoscut si cu notorietate, trebuie sa treaca o perioada mult mai mare decat in capitala. Eram tanar si mi-am zis: OK, ma duc si eu la Consiliul Judetean, sa vad despre ce e vorba!. Habar n-aveam ce inseamna mediere, imi imaginam mediatorul ca un fel de negociator…
Ajung la Consiliul Judetean. Venisera invitatii americani, ambasadorul, personal de la ambasada si, la un moment dat, unul dintre mediatori zice: Eu vin in Romania dupa o perioada salbatica, mi-am permis luxul de a-mi lua o vacanta mai lunga… Comentariile au aparut imediat: Dar cum ti-ai permis tu sa-ti iei o vacanta? Noi, avocatii, daca nu muncim, nu traim! Noi nu ne putem permite luxul asta…Raspunsul lui a fost stupefiant: Am avut o mediere intre Sindicatul Gunoierilor din New York si Primarie si, datorita onorariului, mi-am permis sa-mi iau aceasta vacanta. Si intrebarea urmatoare, logica, fireasca: Dar cat ai luat, cat ai luat sa-ti permiti sa stai un an de zile fara sa muncesti? O suma mare, o suma mare… Cred ca era ceva de ordinul milioanelor de dolari. Un coleg, care statea in diagonala fata de mine, mi-a povestit apoi ca tocmai se uita la mine in acel moment. Si ce-am facut, Adi?, l-am intrebat eu. Ai facut niste ochi…, mi-a raspuns. Si asa a inceput totul pentru mine!

Cecilia Caragea: Deci a fost si miza financiara…
Mugur Mitroi: Initial, doar miza financiara, pentru ca sunt o persoana foarte pragmatica, eu merg pe principiul Frate, frate, dar branza-i pe bani! si, mai ales, la noi, in zona Olteniei, acolo in Craiova, acest principiu se aplica in mod constant si frecvent. Ei bine, asa am pornit eu in mediere, in 2003. Cred ca onorariul unui mediator de succes din America m-a motivat sa devin mediator… Nu stiam cu ce se mananca, nici ca iti trebuie inclinatie, vocatie, nu stiam absolut nimic…
Medierea a aparut in America intre 1960-1970. Ea se practica, de fapt, cu mai multa vreme in urma, dar in perioada aceea ea a devenit institutie. De ce? Legislatia americana, stim bine ca nu functioneaza pe principiul: Dau o lege si se infiinteaza o profesie; pur si simplu, medierea a fost creeata de avocati. Acelei hartii care se redacteaza la finalul procedurii de mediere, care se numeste acord de mediere, i-au trebuit zece ani ca sa fie recunoscuta de toate gradele de jurisdictie din Statele Unite ale Americii, pentru ca hartia respectiva, de fapt hotararea respectiva, sa devina precedent judiciar. Daca o hotarare precum un acord de mediere ramane in picioare la toate instantele, la final aceasta hotarare devine precedent judiciar, adica lege. Zece ani i-au trebuit unui acord de mediere ca sa stea in picioare… De aceea, spuneam noi ca intre 1960 si 1970 apare medierea. Asta e povestea din spate. Ei bine, in 2003, vin in Romania cei care ma instruiesc pe mine. Cei doi americani care au venit erau a doua generatie de mediatori, deci erau la o varsta venerabila. Primii, sa zicem asa, au fost parintii medierii, iar ei erau nepotii… Avusesera ocazia sa invete chiar de la parintii medierii, de la cei care implementasera si impusesera medierea in America.
In 2003, n-am perceput importanta momentului, faptul ca eu am ocazia sa invat chiar de la aceia care invatasera de la primii mediatori. Dar intalnirea personala cu ei m-a marcat si chiar mi-a schimbat viata. In primul rand, pentru ca e important sa auzi elementele fundamentale dupa care noi ne gestionam profesia, nu filtrate de tot felul de pseudobariere, ca la telefonul fara fir, ci direct de la oamenii care traisera, experimentasera, 15-20 de ani; sa te informezi de la receptorul care a fost cat mai aproape de sursa. Si m-a marcat pentru ca, trebuie sa recunosc, tot ceea ce am invatat de la ei, ulterior am folosit in practica. Evident, au venit apoi inca 15 formatori americani si am trecut prin toate etapele de pregatire. Pregatirea mea efectiva s-a terminat in decembrie 2010, moment in care doi colegi mediatori din America au venit aici si, impreuna cu ei, am intrat intr-un curs la finalul caruia mi s-a recunoscut calitatea de instructor. Simplu fapt ca treci prin toate etapele te schimba.
A urmat apoi maturitatea, a urmat calirea, pentru ca exista si o calire in foc. De fapt, dupa ce am terminat programul de baza, avand in vedere ca tot acest proiect initial a fost finantat de Secretariatul de Stat de la Washington, Ambasada S.U.A. din Romania a spus: Haideti sa incheiem si un protocol, voi cei de la Craiova sa incheiati un protocol cu Ministerul de Justitie! In acel moment, era ministru doamna Rodica Stanoiu. Si, in baza protocolului, s-a spus atunci ca toate instantele din Dolj sa ne trimita cauze pe care noi sa le mediem in mod voluntar. In 2003, nu era inca nici o lege a medierii, dar noi mediam din greu.
Prima mediere? Cu vocea stransa… Dar, recunosc, prima mediere mi-a ramas foarte putin intiparita in minte. Am insa cateva medieri interesante, adevarate provocari, de care imi amintesc… De exemplu, imi amintesc de o mediere intre doi analfabeti care, pe langa faptul ca nu stiau sa scrie, unul era surd, altul era mut… Am facut lucruri destul de dificile… Da, pot sa spun ca m-au durut mainile de cat am vorbit!

 

Mugur Mitroi a reusit sa-si gaseasca recunoasterea si dincolo de granitele Romaniei

Cecilia Caragea: Am inteles ca v-ati implicat si in domenii mai spectaculoase ale medierii, ca sa zic asa, in medieri pe plan international.
Mugur Mitroi: Povestea e foarte lunga, dupa programul de care va povesteam, in 2004 a urmat un alt modul de pregatire, iar in 2005 – altul si tot asa, pana in 2007, cand proiectul finantat de Secretariatul de Stat American s-a incheiat. Dar, pana in 2007, in Romania au ajuns, asa cum va spuneam, 15 formatori americani, mediatori formatori americani de la care am invatat foarte mult, dar in acelasi timp – ceea ce a fost si pentru noi foarte interesant si instructiv – am intrat alaturi de ei in cursuri de formare de mediatori, cate un roman si cate un american. Ca sa formezi mediatori nu e suficient sa faci cursuri, iti trebuie si experienta, pentru ca trainerul transmite din experienta lui si mai putin din ce scrie in carti. Ei bine, la inceput, n-am putut sa facem acest lucru, adica sa intram umar la umar cu americanii, pentru ca n-au fost ei de acord sa facem asta fara sa avem experienta si a trebuit sa facem mai intai ceva peste 700 de medieri in mod voluntar. Asa ca, in fiecare seara, dupa programul de la birourile noastre de avocatura, ne intalneam la Centrul Pilot de la Craiova si intram in medieri. Aveam cel putin una, chiar doua pe seara. Nu poti sa faci mai multe. Noi faceam atatea atunci si dintr-o foarte mare deschidere, dar si cu spirit revolutionar… Am facut foarte multe medieri. Ei bine, dupa ce-am trecut de pragul acesta, americanii au spus: OK, in momentul de fata, puteti sa deveniti si voi formatori! Asta se intampla in 2005. Atunci ei au decis sa formam in fiecare judet cate zece mediatori – formatorii fiind in echipe – cate un roman si cate un american. Din 2005 pana in 2007, asta am facut. Pregateam douazeci de mediatori la doua saptamani, patruzeci de mediatori – pe luna, cu grupe de cate zece, cu cate doi traineri, si intram asa: intr-o prima saptamana intra formatorul roman, in grupa respectiva, in a doua saptamana intra formatorul american si cursantul avea satisfactia sa vada si un trainer roman si un trainer american. Evident, americanii veneau din exterior, cu foarte multa experienta, dar ne-am facut mana ca traineri. Si, in paralel, lucram ca mediatori. Asta pana in 2007. Evident, incetul cu incetul, avocatura a ramas pe locul doi. Stiti cum e, atunci cand apa are posibilitatea sa plece din vas, ea pleaca mai repede prin spatiul cel mai mare, cel mai facil, asa s-a intamplat si cu noi, am avut posibilitatea sa alegem si, evident, ne-am dus catre mediere, insa nu toti, pentru ca e o profesie de vocatie. E o profesie in care nu poti sa zici ca am avut un instructor bun si gata, sunt cel mai bun in mediere, e o profesie de vocatie. In 2008, inainte de izbucnirea crizei, inainte ca acest proiect sa se incununeze de succes, americanii, care chiar considerau ca am putea merge intr-o zona de conflicte internationale, cum a izbucnit criza si Secretariatul de Stat si-a retras toate fondurile din Europa de Sud-Est, nu au mai facut acest lucru. In momentul acela, am trait o mare deceptie, pentru eram printre cei 13 mediatori romani care erau pusi pe site-ul mediatorilor din America, antrenati de americani ca fiind mediatori cu aceeasi pregatire si experienta ca si ei, dar atunci, nemaiexistand fonduri, nu am mai continuat cu medierile internationale.
In 2010, mi-am deschis scoala proprie. Evident, mi-am abordat o parte din colegii mei din Craiova cu aceeasi pregatire si le-am spus: Hai sa facem o scoala si sa venim cu ea la Bucuresti, pentru ca in Capitala se da ora exacta. Am adunat 12 oameni si am invitat doua mediatoare, Eileen Hoffman si Linda Lazarus. (Eileen Hoffman este comisionary, comisar FMCS, este un grad ceva mai mare, este mediator in Armata Americana, in US Navy, in Marina Militara.) Asadar, in decembrie 2010, le-am invitat aici cu rugamintea clara de a-mi califica 12 mediatori la nivel international, careia noi, romanii, ii spunem mediere diplomatica. E traducerea noastra pentru ceea ce se numeste mediator international. Am facut asadar o grupa de mediatori de elita si atunci am capatat si eu calitatea de instructor, si uite-asa am obtinut pentru 12 mediatori, de data asta de-ai mei, cum zic eu, calificarea de mediator international.
Ca sa ajungi mediator international si sa intri intr-o zona de conflict trebuie, mai intai de toate, sa iti faci un portofoliu, pentru ca e o profesie liberala. Si la nivel international tot o profesie liberala este. Nu este suficient sa-ti pui o placuta pe care sa scrii Sunt un mediator international, alegeti-ma pe mine!Trebuie sa ai un anumit portofoliu in spate si sa inchei anumite protocoale. Ei bine, acum avem acceptul catorva ministere din zona Africii de Nord pentru a intra pe asa-zisa mediere etnica, comunitara, la nivel international. Asta e un proiect care inca se afla in desfasurare, proiectul se face prin finantarea statelor care ne cheama acolo. Ambasadele si-au dat OK-ul, Ministerul de Justitie a dat OK-ul, urmeaza sa se faca aceasta selectie si sa plecam acolo. Insa nu va pot spune cand. Ce pot sa va spun este ca in aceasta toamna vom pleca la Istanbul, nu ca sa intervenim direct in disputele de acolo, ci pur si simplu ca sa ne facem un lobby, pentru ca atunci se vor strange la un eveniment dedicat mediatori specializati in medierea inter-statala. E un proiect realizat si finantat de catre americani.

 

Cecilia Caragea: Inteleg ca ati pregatit 12 mediatori internationali si urmeaza sa mergeti in diferite zone de conflict, prima fiind Turcia…
Mugur Mitroi: Doar ca promovare! Doar ca sa ne promovam! Deocamdata. Tot ca promovare – aspect esential in orice domeniu – in 2010, am initiat o campanie la nivel international care se numeste Caravana Medierii. In 2010, am preluat presedintia Uniunii Centrelor de Mediere din Romania, Centre de Mediere existand in fiecare judet. Am inceput sa inchei cateva agreement-uri, cateva protocoale cu Institutul Diplomatic Roman. Adica Uniunea Centrelor de Mediere, avand in vedere specializarile pe care le avem noi, este agreata si recomandata in toate conflictele diplomatice. In 2010, am inceput si Caravana Medierii, publicam si o revista, cu aparitie lunara, Medierea – tehnica si arta, o aparitie bilingva, romana-engleza, care se distribuie gratuit. Cu Caravana Medierii mergem in fiecare judet si, in Piata Centrala sau in cel mai mare centru comercial din oras sau din resedinta de judet, adunam mediatorii din centrul respectiv, de regula sambata sau duminica, in anumite ore la care stiam ca oamenii ies la piata, la cumparaturi, si distribuim 500 de reviste, plus alte materiale. Revista respectiva este dedicata de fiecare data judetului respectiv, adica pe coperta patru apar contactele mediatorilor din judetul respectiv. Impartim aceste reviste in mod gratuit, iar acesta este si un mod de a interactiona, de a socializa, de a promova profesionistii din judetul respectiv. Am ajuns sa facem turul tarii, am trecut prin toate judetele. Am inceput sa trimitem revista si in Europa, si in America, iar asociatiile de profil din tarile din Europa ne-au propus sa initiam ceva impreuna. Atunci ne-am gandit sa facem Caravana Medierii in Europa, asa ca, odata la trei luni, plecam prin Europa. Si uite-asa, am ajuns cu Caravana Medierii la Bruxelles, evident, prima oprire a fost la Bruxelles… Le-am spus colegilor de acolo: E momentul sa auziti de noi, venim la Bruxelles!. Am invitat si avocatii din Bruxelles, intelectualitatea romana din Bruxelles, tot ce inseamna experti parlamentari, in speta pe Comisia Europeana, OPC… Au venit si, timp de doua zile, le-am spus: Noi suntem! Daca aveti probleme, apelati la noi!. A fost o prima oprire, am adaugat-o portofoliului. Dupa Bruxelles, a urmat Grecia. Grecia este o zona cu probleme pentru comunitatea europeana. In primul rand, pentru ca e ogaura neagra din punct de vedere financiar, in al doilea rand pentru ca au o mare problema, pentru toti emigrantii din Africa, Grecia este poarta de intrare a Europei. Evident, intra in Grecia, iar apoi ies foarte usor din Grecia in alte tari din Europa.
Grecii sunt mediteraneeni, dar mediteraneeni balcanici, ca sa zicem asa, si au fost efectiv oripilati de tot felul de obiceiuri cu care au venit acest imigranti, mai ales cei din Atena au aceasta problema. Discutam cu Ioana care este presedinta mediatorilor din Grecia si-mi spunea: Noi am avut o mare problema de a asimila aceste populatii cu obiceiurile lor… Asa s-a nascut ideea de a aplica impreuna cu Ioana pentru a obtine o finantare de la Comisia Europeana pentru un program de instruire pentru cele doua asociatii ale noastre pentru a ajuta integrarea popoarelor africane in zona balcanica. E iarasi un pas important spre medierea internationala.
Cand am fost cu Caravana Medierii in Grecia ne-am bucurat de prezenta Consulului Onorific al Romaniei, pentru Insulele Ionice, ne-am promovat cu un scop nobil, pentru a ajuta integrarea populatiei musulmane, in special in zona ortodoxiei. Eu stau foarte mult in Grecia, pentru ca imi place Grecia. Pe timpul verii ma duc acolo, vacantele mi le petrec acolo, stiu ce inseamna problema imigrantilor pentru ei…
Dupa Grecia a urmat, firesc, Parisul, Caravana Medierii la Paris. De data aceasta, am avut un parteneriat cu Camera de Comert si de Arbitraj International de la Paris. A fost extrem de benefic, pentru ca la Paris am preluat o sarcina aparte – implementarea la nivelul Romaniei a unei platforme online, asta inseamna ca medierile sa se poata face si online, urmeaza sa-i dam drumul.
Dupa Paris, am fost la Londra. Au venit oameni de afaceri din Anglia si au luat la cunostinta faptul ca in Romania pot sa apeleze la mediatori instruiti dupa standardele lor si, mai mult, mediatorii din Romania, din UCMR, se pot autoriza si pot profesa in Anglia.

Cecilia Caragea: Apropo de problemele grecilor cu imigrantii de alta religie… Si in Romania sunt conflicte de genul asta. Nu v-ati gandit sa aplicati si pentru proiecte din Romania?
Mugur Mitroi: Eu cred ca la noi aceste conflictele sunt intretinute artificial. Cred ca problemele reale pe care le avem sunt problemele de integrare ale etniei rrome, asa ca am elaborat un proiect in acest sens… Vedeti, insa? In momentul in care noi spunem mediere de integrare, punem o stampila, adica decidem sa se integreze, nu conteaza care, cum, in ce directie, dar medierea nu presupune de fapt o integrare, presupune o convietuire, o stingere a disputei. Pe noi ne deranjeaza faptul ca de foarte mute ori ei reactioneaza altfel decat ne-am fi dorit noi.

Cecilia Caragea: Asta e problema!
Mugur Mitroi: Si de aici conflictul… Normele social acceptate sunt conjuncturale. Istorice, dar conjuncturale. De exemplu, inainte de ‘89, celor care pierdeau vremea prin baruri, li se spunea vagabonzi sau golani si trebuiau sa intre in campul muncii, dupa ‘89 li se spune filosofi, artisti, actori… Intelegeti? Lucrurile sunt conjucturale. Problemele apar cand se intersecteaza tipuri de manifestare diferite…

Cecilia Caragea: Da… Imi amintesc ca am fost odata la Balauseni, era acolo un han in care mesele erau asezate foarte distantat unele de altele, mai distantat decat in orice local in care am fost. La unele mese stateau unguri, la altele – rromii, la altele – romanii. Probabil erau puse asa ca sa nu se auda discutiile de la o masa la alta, dar nu poti sa-i tii pe oameni asa de distantati in permanenta, tot se vor intersecta la un moment dat si… ce se intampla atunci?
Mugur Mitroi: E un mod de a incerca sa se diminueze acele tensiuni sociale, da? Bun! Spatiu personal, spartiu interpersonal, spatiu social. Ei isi vor alege solutia pana la urma…

 

Mugur Mitroi: Un mediator de succes poate gasi solutii si la unele probleme internationale

Cecilia Caragea: As mai vrea sa discutam un aspect. Pe langa medierile inter-etnice si inter-religioase, pentru ca vorbeati de medierile internationale dintre state, ce am putea face in relatiile mai putin cordiale ca sa le zic asa?  
Mugur Mitroi: Va voi raspunde pur teoretic, pentru ca intre teorie si practica este o mare diferenta… In mediere exista o compatibilizare a nevoilor identificate la partile care stau in disputa. Mediatorul gestioneaza, este un manager, un manager de conflict. Insa – atentie! – mediatorul nu impaca partile, mediatorul stinge conflictul. Consecinta faptului ca acel conflict s-a stins o poate reprezenta impacarea partilor. Daca acele parti, pana la momentul respectiv, nu se iubeau, nu trebuie sa se iubeasca dupa ce s-a stins conflictul, ele raman in continuare in faza anterioara sau in faza de dinainte de izbucnirea disputei. La aparitia unei stari de tensiune nevoile celor doua parti sunt deranjate. Nu stim care nevoi, dar daca facem o reductie foarte mare si mergem la nevoile primare, nevoile fiziologice, nevoi care, daca nu sunt satisfacute, iti pun viata in pericol, putem sa vedem unde se ajunge… Haideti sa facem o trimitere la Fasia Gaza, acolo unde sunt probleme permanente. Se spune ca acea disputa sa dispara, trebuie sa se compatibilizeze nevoile partilor de acolo. Pai, haideti sa vedem pe ce se tot cearta ei acolo? Va spun eu pe ce: pe singura resursa de apa din zona, nu pe religie, dar unele argumente imi tin mie pozitia in conflict, ma fac pe mine mai puternic, insa fundamental ei se ciondanesc acolo pe singura resursa de apa potabila. Apa este vitala, setea reprezinta o nevoie fiziologica… Ce spune teoria in managementul conflictului? Cu cat nevoia e mai la baza cu atat consumul de resurse puse in discutie intre cele doua parti, pentru a-si satisface nevoile, este mai mare! Nevoie fiziologica inseamna ca, teoretic, acel consum de resurse implicat in disputa va fi imens… Ce inseamna asta? Sa identifici o alta sursa de apa in zona si… se stie clar ca nu exista! Intrebarea mea este urmatoarea, apropo de discutiile noastre anterioare despre relatiile uneori usor tensionate dintre Ucraina si Romania. Pe masura ce ele urca pe piramida, consumul de resurse, evident, scade, pentru ca intr-un fel iti satisfaci nevoile fiziologice, altfel pe cele de afectivitate, apartenenta, si asa mai departe… Cu cat nevoile sunt mai jos pe piramida, spre fiziologic, cu atat numarul de solutii generate chiar de parti e mic. Cand negociem pe viata noastra, nu exista cale de mijloc… Mediatorul face o analiza si afla unde se afla nevoile celor doua parti. Depinde insa si de mentalitatea partilor… Apropo! Cred ca noi, ca popor latin, suntem mai dispusi spre concesii!

 

Cecilia Caragea: Adevarat?
Mugur Mitroi: Da, suntem… un foc de paie, izbucnim si… atat, la noi tine mai mult de temperament, de… amigdala. Stiti? Amigdala ramane deranjata vreo trei ore si jumatate. Amigdala este cea care genereaza Ego si este cea care te arunca pe tine intr-o disputa.

Cecilia Caragea: Si grecii sunt impulsivi, dar – aveti dreptate – ei se manifesta altfel… Inteleg ca vedeti o diferentiere etnica la perceperea medierii si a procesului medierii.
Mugur Mitroi: A modului de abordare a medierii, sa-i spunem.

Cecilia Caragea: Si considerati ca latinii ar fi mai predispusi spre mediere?
Mugur Mitroi: Cred ca sunt mai maleabili si mai ductili… Mult mai respectabili si cei care inteleg sa-si duca la indeplinire solutia din acordul de mediere, fara sa existe vreo clauza de impunere, sunt nemtii. In Germania, nu exista termenul de investire cu formula executorie a hotararii judecatoresti. Daca judecatorul da o hotarare, cetateanul neamt o duce la indeplinire, fara sa-si puna problema ca trebuie sa il oblige cineva, cum e in spatiul latin…

Cecilia Caragea: Dar nu vedeti si o influenta a religiei in perceptia diferentiata asupra medierii? Vedeti doar o diferentiere etnica?
Mugur Mitroi: Religia reprezinta un argument care sustine pozitia in conflict. Un argument. Religia poate justifica o actiune. Dar cred ca doar diferentele etnice au cu adevarat o influenta in perceperea medierii. Religia se mai poate schimba, dar AND-ul – nu! La cursuri vorbim despre roata conflictuluicare are cinci mari domenii: identitate, istorie, valori, emotii si comunicare. Astea cinci elemente definesc o entitate. Campul informational din aceste cinci elemente genereaza perceptia. Iar suma perceptiilor respective genereaza nevoia. O nevoie generata de suma perceptiilor. Am ajuns insa la un curs de mediere pe nivelul doi…

Cecilia Caragea: OK! Haideti, sa vorbim despre medierile pe care vi le amintiti ca succese indubitabile!
Mugur Mitroi: Am avut o mediere in care ea avea 35 de ani si el – 18 ani si mi-au spus destul de clar, din prima sedinta de mediere, ca traiau impreuna si la un moment dat s-au certat si au invocat tot felul de motive ca sa mearga in instanta, dar fundamental ea era suparata pe el pentru ca, la un moment dat, el se incurcase cu altcineva. Solutia care a fost? Timp de sase luni de zile, in fiecare saptamana, veneau la mine de mana, ca eu sa scriu in acordul de mediere ca s-au prezentat si isi jurau iubire… Asta a fost solutia! O iubesc, domnule mediator! Te mai iubesc! – ii zicea si ei. Multumesc, domnule mediator! Intelegeti? Aceasta solutie a fost gasita de ea si au fost foarte multumiti cu ea! Cam asta-i medierea, sa stii sa vorbesti pe intelesul diferitelor categorii sociale, sa intelegi nevoile partilor, sa le asculti. Mie nici nu mi-ar fi trecut prin cap o asemenea solutie. Cum credeti ca as fi putut eu sa spun:Tu, saptamanal, in fiecare vineri, la 16.30, vii la mine la birou cu ea de mana si spui c-o iubesti! Nici nu-mi trecea prin cap asa ceva! Pentru ei a fost o solutie pentru a stinge acea disputa.
Va spuneam mai inainte si de cei doi analfabeti intre care am mediat. Ce s-a intamplat? Undeva pe malul Dunarii, unul dintre ei il angajase pe celalalt ca sa-i repare acoperisul. La noi in zona se pun niste barne care fac apele la acoperis din 90 in 90 cm, asta este distanta de cutuma, numai ca omul angajat sa repare acoperisul era din alta zona si pusese barnele nu la 90, ci la 100 de cm distanta una de alta. Proprietarul casei isi facuse niste calcule, in nestiinta lui, ca-i intra 20 de bete din acelea pe acoperis. Numai ca meseriasului, evident, nu ii intrasera 20, ci 18 sau 17… Asa ca proprietarul s-a enervat: Sunt 17 barne, nu mi-ai terminat acoperisul, te dau in judecata!. E real tot ce va povestesc! Cum s-a terminat povestea? A venit meseriasul cu 3 bete din acelea, i le-a pus in curte proprietarului, iar conflictul s-a stins. Ar fi gasit instanta de judecata o asemenea solutie? Niciodata! Asta face medierea. Nu pune accent pe solutiile legale, ci pe rezolvarea reala a conflictelor si pe nevoile partilor. De ce ai nevoie, de fapt? Ai nevoie de recunoastere a sentimentului tau!

Cecilia Caragea: Da, traim intr-o societate conflictuala, dar cu ajutorul medierii am putea incerca sa facem Romania o societate mai putin conflictuala…
Mugur Mitroi: Eu cred ca, daca nu am fi avut conflicte, nu am fi evoluat, ca civilizatie. De ce parem noi o societate mai conflictuala? Pentru ca noi suntem mai galagiosi, adica modul nostru de a ne manifesta e altul fata de cel al nemtilor… Eu ca unul ca mediator, cu zece ani de experienta, va spun asa: medierea nu vine sa aduca pace sociala, ci medierea vine sa genereze o anumita dinamica sociala. Eu m-as ingrozi daca ar exista un popor fara conflicte, in momentul acela, poporul respectiv ar fi sortit disparitiei. Medierea vine sa completeze, noi, mediatorii, nu suntem medicamentul universal, panaceul, noi completam, pe un anumit segment social, nevoia altora de a-si gasi solutii mai rentabile. Atat. Cei care spun: Fac bine si sunt factor de pace, din punctul meu de vedere, nu stiu ce inseamna medierea. Mediatorul vine sa satisfaca dinamica sociala pe un anumit segment, pentru cei care vor sa-si gaseasca solutii mai rapide, sa devina mai eficienti, pentru ca noi suntem… manageri de conflict. Orice societate apeleaza la un manager, pentru a deveni mai eficienta, pentru a genera profit si asa mai departe. Ei bine, mediatorul asta face, eficientizeaza activitatea celor din conflict, e ca un business, pur si simplu.

Cecilia Caragea: Ce s-ar intampla daca am aplica principii ale medierii in scoala, in clasele mici, am trece la o societate a dialogului? 
Mugur Mitroi: Daca s-ar implementa medierea sau principii si tehnici ale medierii in scoala, pot spune ca am deveni o societate cu o scoala cu o dinamica eficienta. Ce inseamna asta? Inseamna ca acei scolari vor ajunge din punctul A in punctul B fara sa mai faca sinusoide, ar ajunge din punctul A in punctul B pe o cale mult mai rapida. Eu, personal, impreuna cu colegii mei din scoala, am implementat doua proiecte de genul asta: Peer mediation sau School mediationPeer mediationinseamna mediere intre scolar si profesori sau intre scolar si un alt parinte, iar school mediationinseamna mediere intre scolari. Simona Turcitu, colega mea, formatoare de la mine din scoala, are calificare pe School mediation. Si s-a dus la Constanta, la orele de dirigentie, a indentificat grupe de lucru, si lucreaza cu elevii, li se dau cateva elemente de gestionare a disputei, s-au facut mediatori scolari, scolarii intre ei si-au gasit lideri, au devenit polarizatori, adica au devenit mediatori, ei au stat intr-un cadru controlat, vorbesc frumos, invata sa-si gestioneze conflictele, astfel incat solutiile sa fie gasite mai rapid.
Imi place sa organizez cursuri. De la cursurile pentru scolari la cursurile pentru… mediatori, care au nevoie de o formare permanenta. Organizez o serie de cursuri de tehnici avansate pentru mediatori, care vin in completarea pregatirii lor.

Cecilia Caragea: De fapt, in foarte multe domenii, este nevoie de abilitati de genul acesta.
Mugur Mitroi: Intr-adevar! In momentul in care dobandesti tehnicile de gestionare a disputei, viata ta se schimba! (Cecilia Caragea)

Sursa: http://www.daciccool.ro/oameni/oameni-de-langa-tine/6269-mugur-mitroi-sustinator-al-medierii-in-tara-si-in-strainatate

Adauga un comentariu


Despre noi

Asociatia profesionala Colegiul Mediatorilor a luat fiinta in anul 2009, ca urmare a initiativei a noua mediatori autorizati, interesati sa se asocieze pentru a-si reprezenta mai bine interesele la nivel profesional mai mult…

Marca si operator de date

Marca: M 2012 00806

Infiintare si cont bancar

Asociatia profesională COLEGIUL MEDIATORILOR, cu sediul în Bucuresti, str. Stănileşti, nr. 4-6, sector 1, înregistrată în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor cu nr. 153/12.01.2010, cod de înregistrare fiscala nr. 26470839.

Hotarare judecatoreasca pronuntata in 14.12.2009 in dosar nr. 43442/299/2009

IBAN: RO58 BTRL 0480 1205 R876 63XX, Banca Transilvania, Agenţia 1 Mai.

 

Colegiul Mediatorilor © 2017  Toate drepturile rezervate. Termeni de utlizare